Despre lucrurile (ne)făcute la timpul lor

Cred că pe mine mă aștepta acum doi ani în Grecia bicicleta asta... dar n-a fost să fie... Ieri am primit o bicicletă. Pentru cineva care s-a bucurat în copilărie de plimbările pe două roți, nimic mai banal, ați zice. Pentru că aproape orice copil, încă de când învață să meargă mai bine pe propriile…

Risipa alimentară sau cum să îți faci provizii pe timp de epidemie

Un scurt remember Trebuie să recunosc că atunci când îmi povestea bunică-mea cum mama ei împărțea un ou pentru a-și hrăni cei patru copii pe timpul războiului, credeam că exagerează. Nici măcar nu mi-am putut imagina cum este, vreodată, să suferi de foame. Însă pentru străbunică-mea, croitoreasă și văduvă cu patru copii mici, nu a…

Produsele promoționale, între bucuria de a dărui și beneficiile unei campanii reușite de marketing

Te-ai gândit oare vreodată de ce oare este atât de plăcut să primești un cadou? Pentru că, dincolo de toate, este un semn clar că cineva se gândește la tine. Cadoul este cea mai puternică formă de apreciere, mulțumire sau compasiune. Dar oare funcționează aceleași principii și în marketing atunci când vorbim despre produsele promoționale?…

Despre copilărie… (şi un mic concurs)

Când mă gândesc la copilărie nu ştiu de ce,  dar mi se umplu ochii de lacrimi. Din când în când simt gustul cireşelor din curtea bunică-mii, dar nu coapte şi suculente, ci mai mult verzi când tocmai se pregătesc să dea în pârg. Mi-aduc aminte de jocurile nesfârşite cu toţi copiii de pe stradă atunci…

O cafea pentru o viaţă

Mă grăbeam. De fapt, mă grăbeam ca întotdeauna când ziceam că “am timp să ajung” şi niciodată, dar niciodată, nu reuşeam să intru pe uşă în timp util la ora de aerobic. Deja mă obişnuisem. Dar asta nu însemna că nu mă străduiam să respect ora. Doar că timpul îmi demonstra întotdeauna contrariul, chiar dacă…

Despre vacanţă, bogăţie şi amintiri

  Cred că aveam vârsta ei atunci când am fost prima dată la mare. O priveam cum aleargă către apă cu mânuţele larg deschise şi cu zulufii castanii dezmierdaţi de vânt. O priveam cum aleargă cu picioruşele ei grăsuţe stârnind mici furtuni de nisip. Îi priveam faţa scăldată de soare şi îi sorbeam din plin…

Despre recunoaştere

                Cât am fost la şcoalã, mi-a plãcut dintotdeauna sã fiu premiantã. Nu ştiu prin ce resort s-a dezvoltat acel mecanism interior care m-a învãţat cã pot obţine tot ce vreau dacã mã strãduiesc îndeajuns. Când ma gândesc acum, retrospectiv, nici nu-mi aduc aminte dacã îmi plãcea sã învãţ. Însã cu siguranţã îmi plãcea…

Despre Valentine’s Day

        Mã pregãtesc sufleteşte pentru ziua de mâine. O zi invadatã de inimioare cântãtoare mai ceva decât viscolul din ultimele zile. Pentru cã da, ştim bine cu toţii, mâine este vestitul Valentine’s Day. O zi când toate magazinele sunt pline de „articole pentru îndrãgostiţi” şi, din pãcate, toţi se înghesuie sã le cumpere. Bine, bine...…

Despre accidente şi îngeri pãzitori

Don't drive faster than your guardian angel can fly!                    E la modã sã scrii despre accidente... Mai ales despre accidentele altora... Într-o lume avidã de senzaţional în care suferinţa umanã a ajuns prilej de delectare pentru mase, accidentele nici mãcar nu ne mai înduioşeazã. Zilnic, mor oameni în accidente de maşinã, iar noi…

Despre reclama la Skittles

       Cred cã de când am vãzut-o prima datã, am vrut sã scriu despre reclama la Skittles. Mi se pare genialã, nu neapãrat din punctul de vedere al tehnicilor de realizare, al conceptului  sau al ideii de marketing de la care a plecat, ci de la adevãrul general valabil pe care îl exprimã. Reclama la…