My beliefs

A fi români sau a nu fi


Cu toţii tânjim la un stil de viaţã mai bun, aşa cum reuşim sã îl cunoaştem prin ochii turistului atunci când ajungem sã plecãm în strãinãtate. Ei au autostrãzi. Noi n-avem. Ei au locuri de muncã remunerate conform pregãtirii. Noi avem profesori care devin paznici de noapte şi medici care trãiesc dintr-un salariu de mizerie încercând sã salveze vieţi fãrã sã aibã cu ce. Ei au salarii mari care le permit sã nu se gândeascã la ziua de mâine. Noi stãm în fiecare zi cu ochii pe preţuri pentru a ne calcula traiul de zi cu zi. Ei au perspective. Noi încercãm cu greu sã supravieţuim. La ei existã reguli respectate. Noi nu reuşim sã ne creãm propriile reguli, fãrã a ne mai gândi sã le şi respectãm. Ei ştiu sã îşi aprecieze valorile. Noi le ignorãm pânã când ajung fie sã-şi caute un viitor departe de graniţe, fie se pierd în anonimat, fie mor. Ei sunt ei. Noi suntem noi.

Intalniri esentiale, Pe note, Vorbe cu personalitate

Cristi Minculescu, Valter şi Boro la “Vorbe cu personalitate”


De atunci au urmat o mulţime de evenimente şi emisiuni realizate împreună, păstrând aceeaşi bucurie a reîntâlnirii, a prieteniei dincolo de muzică. Poate că de aceea, nu mă satur să povestim despre începuturi, muzici, vremuri, de fiecare dată când avem ocazia să ne întâlnim. Iar acum am făcut-o din nou, Cristi Minculescu, Valter Popa şi Boro fiind interlocutorii mei în cadrul ediţiei de astăzi a emisiunii “Vorbe cu personalitate”, difuzate de la ora 17.00 la Radio Seven sau pe http://www.radio-seven.ro.

Things to remember

Quadriga – Nichita Stãnescu


Ieri a fost Ziua Internaţională a Poeziei . Prinsă cu Super Blogul nu am mai apucat să postez unul dintre poemele mele preferate. Bineînţeles… Nichita… şi dacă tot este vineri şi în general citim tot mai puţină poezie, de ce nu am inaugura o rubrică săptămânală în care să ne acordăm răgazul de a visa… Continue reading Quadriga – Nichita Stãnescu

Despre..., Spring Super blog

Despre vacanţă, bogăţie şi amintiri


  Cred că aveam vârsta ei atunci când am fost prima dată la mare. O priveam cum aleargă către apă cu mânuţele larg deschise şi cu zulufii castanii dezmierdaţi de vânt. O priveam cum aleargă cu picioruşele ei grăsuţe stârnind mici furtuni de nisip. Îi priveam faţa scăldată de soare şi îi sorbeam din plin… Continue reading Despre vacanţă, bogăţie şi amintiri