Dacă n-ar fi, nu s-ar povesti... “A fost odată ca niciodată…” așa încep aproape toate poveștile cu prinți și prințese, cu aventuri nemaivăzute. Și invariabil, orice poveste se încheie cu deja clasicul truism “și au trăit fericiți până la adânci bătrâneți”. De parcă fericirea ar fi inclusă de la sine în pachetul conviețuirii împreună. Însă... Continue Reading →

Dimineaţa iubirii de George Şovu


Te iubesc cum iubesc dimineţile care-mi urcă în vine Pure şi adevărate Ca fiecare cântec închis  în trupul meu! Te iubesc cum iubesc florile ce-şi înalţă culoarea spre ochii unui albastru imens şi greu de strălucire! Te iubesc cum iubesc cerul sprijinit de frunţile noastre ca un cerc uriaş, de senin, Ce ne uneşte visurile!... Continue Reading →

Daruri de Magda Isanos


Dacă am fi măcar din când în când conştienţi cât de bogaţi suntem… şi în ce constă adevărata bogăţie… Tu esti în inima mea ca un dar neaşteptat şi mult prea scump, pe care îl cercetez mirată iar şi iar, cu-aceeaşi nesecată desfătare. Esti tainica-mi putere şi mândrie, de când te ştiu mi-i cerul mai... Continue Reading →

Cu tine de Adrian Păunescu


Una dintre poeziile mele favorite. Poate şi pentru că mi-a fost trimisă de soţul meu. Cu tine viaţa mea se luminează, Cu tine hotărăsc a obosi, Cu tine urc astenic spre amiază Şi mă sfârşesc în fiecare zi. Cu tine e-mpăcare şi e luptă, Cu tine este tot şi e nimic, Cu tine-mi înfloreşte lancea... Continue Reading →

O cafea pentru o viaţă


Mă grăbeam. De fapt, mă grăbeam ca întotdeauna când ziceam că “am timp să ajung” şi niciodată, dar niciodată, nu reuşeam să intru pe uşă în timp util la ora de aerobic. Deja mă obişnuisem. Dar asta nu însemna că nu mă străduiam să respect ora. Doar că timpul îmi demonstra întotdeauna contrariul, chiar dacă... Continue Reading →

A doua şansă


Astăzi însă trăim mai puţin şi mimăm mai mult. Minţim mai mult şi visăm mai puţin. Ipocrizia a devenit a doua noastră natură. Individul este, ca Aurora, rupt de sine şi cu greu reuşeşte să se regăsească. Relaţia de cuplu este pusă sub acelaşi semn al întrebării care depinde de nenumărate potenţialităţi. Acelaşi joc al aparenţelor sub care ne ascundem cu toţii.

Powered by WordPress.com.

Up ↑

%d bloggers like this: