Daruri de Magda Isanos


Dacă am fi măcar din când în când conştienţi cât de bogaţi suntem… şi în ce constă adevărata bogăţie… Tu esti în inima mea ca un dar neaşteptat şi mult prea scump, pe care îl cercetez mirată iar şi iar, cu-aceeaşi nesecată desfătare. Esti tainica-mi putere şi mândrie, de când te ştiu mi-i cerul mai... Continue Reading →

Înţelepciune – Magda Isanos


Înţelepciune este să respiri uşor, şi după lacrimi să zâmbeşti, petalele ce cad din trandafiri şi nu s-aud când mor, să le iubeşti. Priveşte pomii drepţi din bătătură – ei cată totdeauna către cer, şi-n ruga lor cea verde parcă cer, mai multă ploaie, mai puţină ură. Nu te gândi la mâine, nici la ieri.... Continue Reading →

Cânt – Magda Isanos


Cânt ca privighetorile oarbe. Nu ştiu, eu sorb cântecul sau el mã soarbe. Atât de sus ne-nãlţãm câteodatã... Sufletu-mi arde de-o flacãrã înfricoşatã. Ca rugul din care a vorbit Dumnezeu, aşa arde sufletul meu. Cred în zâne, în sfinţi şi minuni; prieteni, nu-mi împletiţi cununi. Cântecul e-n mine ca-n voi tãcerea; îi bãnuiesc uneori puterea,... Continue Reading →

Powered by WordPress.com.

Up ↑

%d bloggers like this: