Înţelepciune – Magda Isanos


Înţelepciune este să respiri uşor, şi după lacrimi să zâmbeşti, petalele ce cad din trandafiri şi nu s-aud când mor, să le iubeşti. Priveşte pomii drepţi din bătătură – ei cată totdeauna către cer, şi-n ruga lor cea verde parcă cer, mai multă ploaie, mai puţină ură. Nu te gândi la mâine, nici la ieri.... Continue Reading →

Şi i-am cunoscut…


                                                    Şi i-am cunoscut. Şi s-au lipit de mine cu simplitatea şi candoarea specifice vârstei. Curioşi, mânaţi cu paşi mici spre mine de câte un amãnunt care poate, mã fãcea interesantã în ochii lor limpezi de copii, s-au strâns ciorchine în jurul meu şi parcã, în clipa aia, i-aş fi luat pe toţi acasã...... Continue Reading →

L-aţi vãzut cumva pe Moşu’…?


                La început a fost un scâncet. Un scâncet timid transformat în plâns. Şi-apoi prima gurã de aer, trasã într-o lume necunoscutã.  O lume plinã de culori, forme, zgomote, arome... o lume nouã şi misterioasã, atrãgãtoare şi periculoasã. O lume privitã cu ochii tulburi ai celui care se trezeşte smuls dintr-un culcuş în... Continue Reading →

Când ai zâmbit ultima datã?


                 Da, chiar... îţi aduci aminte când ai zâmbit ultima oarã? Nu, nu vorbesc de schiţa aia de zâmbet pe care eşti nevoit s-o afişezi în fiecare zi la birou, mai ales când întârzii. Sau când te cheamã şeful pe care, normal, îl deteşti, şi te întreabã de raportul ãla pe care trebuia sã-l... Continue Reading →

Powered by WordPress.com.

Up ↑

%d bloggers like this: