Archive

Posts Tagged ‘pasare’

Portretul Pasarii-Care-Nu-E – Claude Aveline

October 24, 2011 1 comment

“Iata portretul Pasarii-Care-Nu-E.

Nu e vina ei ca cel care le face pe toate

A uitat sa o faca.

Seamana cu multe pasari, fiindca vietuitoarele

care nu sunt, seamna cu cele care sunt.

Dar cele care nu sunt nu au nume.

Iata de ce Pasarea noastra se cheama Pasarea-Care-Nu-E.

Si iata de ce e atat de trista.

Poate ca doarme inca sau asteapta sa i se ingaduie a fi.

Ar vrea sa stie daca poate sa deschida ciocul,

daca are aripi, daca nu-si pierde culorile

cand se cufunda in apa, ca o pasare adevarata.

Ar vrea sa se auda cantand.

Ar vrea sa-i fie teama c-ar putea sa moara.

Ar vrea sa faca pui mici, foarte urati si foarte vii.

Pasarea-Care-Nu-E viseaza sa nu mai fie un vis.

Nimeni nu e multumit, niciodata, nicaieri.

Cum vreti oare ca lumea sa mearga bine in conditiile astea ?”

Advertisements

Eternul exercitiu – Daniela Marin

March 17, 2010 2 comments

      Ce ciudat! Intamplare? Eu nu cred in “intamplare”, cred in lucruri predestinate… intr-o zi m-am apucat sa fac curat printre hartiile pe care nu ma indur niciodata sa le arunc si se aduna cu stivele si acasa si la birou. Deci… ma apucasem sa fac curat. Si ce credeti ca am gasit?  O foaie pe care scrisesem poezii. Nuuu… nu pe-ale mele, ci pe-ale altcuiva. Citindu-le mi-am adus aminte despre ce era vorba…

      Pe vremea cand lucram la Jurnalul Cultural, am fost la o lansare de carte, volumul “Eternul exercitiu” al Danielei Marin. Si se pare ca, frunzarind cartea,  n-am gasit pe ce altceva mai bun de scris cateva pe aceste foi volante pe care le-am recuperat dupa vreo 5 ani! Imi amintesc ca atunci cei de la PR nu ne-au dat cartea asa ca a trebuit sa-mi fac “documentarea” la fata locului… pe langa cateva date despre autoare, cateva impresii notate “la cald” dupa ce-am rasfoit cartea, am gasit… cateva poezii. Care mi-au placut atat de mult incat le-am copiat pe foile respective… este ciudat ca le regasesc dupa atata timp…. de fapt este ciudat ca regasesc un parfum al lucrurilor care mi-au placut, tesandu-se astfel iluzia unui timp care se poate intoarce…

MOTTO:  “Sa ucizi o pasare in colivie este ca si cum i-ai deschide portita sa zboare dupa ce te-a vazut imbatranind”.
 
Mi-au trebuit multe clipe
de nefiinta langa tine
ca sa ajung acolo
ca sa te pot avea
fara sa fii.
 
*
Te-am adunat de prin hauri
Te-am adunat de prin rauri
Te-am adunat de prin porti nedeschise
Chiar mie mi te-am adunat.
 
*
 
Mi-a batut inima ta in palma
In ureche, murmurul interiorului tau
s-a strecurat tiptil,
pana cand una a devenit
cu sufletul meu.
Taceam amndoi fericiti si tristi,
caldura ne siroia pe trupuri.
 
 
*
 
Daca-mi dai zambetul tau inapoi,
daca-mi dai stralucirea aceea
a ochilor tai
in ochii mei, oglindindu-se,
am sa scriu multe poeme
pe care tu sa le-nramezi,
si sa le agati,
pe peretii sufletului tau.
 
 
*
 
Iubirea mea clipeste, stiai?
imi face semne discrete
si-apoi,
deodata,
da navala,
facandu-mi inima sa se dea de toti peretii sufletului!
 
 
*
 
Din maini a tasnit dragostea ta,
inghesuita intr-un colt in tine
din vorbe, un zid s-a nascut in fata mea
in timp ce trupul tau, arzand,
respira spre mine,
iubindu-ma.
 
 
*
 
Pentru fiecare
 
S-a adunat atata iubire in mine
incat a izbucnit un izvor
o apa dulce, proaspata si rece,
curgand mereu.
Cei insetati multumesc recunoscatori si beau.
Cei satui aduna pietricelele de chihlimbar.
Cei obositi isi racoresc mainile, fata si picioarele.
Cei fara de trebuinta isi continua drumul.
 
 
%d bloggers like this: