Te-am cãutat…


  Te-am cãutat în gene, lanţuri si cuvinte, şi te-am gãsit în lacrimi şi morminte. Te-am cãutate în ape, visuri şi ninsori, şi te-am gãsit în urme de noroi. Te-am cãutat în zare şi-n balanţã, şi te-am gãsit în clipe de speranţã. Te-am cãutat în nume şi-n adâncuri, şi te-am gãsit pierdut în tine însuţi.... Continue Reading →

Un pom în toamnã


Am crescut ca un pom la perete. Ramurile mele fragede s-au lipit de cãrãmida durã, şi au crescut strâmbe, noduroase. Rãdãcinile mele au întâlnit bariere de netrecut dincolo de care doar un colţ de cer a mai rãmas.   Am crescut ca un pom la perete. Şi-n jurul meu s-au împletit lanţuri de sânge sãpate... Continue Reading →

Zbor frânt


Sunt prea întortocheate drumurile pân’ la tine… pline de spini si neînţelesuri.   Departe eşti, şi  totuşi prea aproape. Prea greu sãpat în carnea neîmplinirii mele.   De mult prea multã rugã, aripa mã doare, şi vaierul meu mut devine cântec. Irninis Miricioiu

Nu


Nu-mi plac dimineţile înnorate, în care ma trezesc mai departe de mine însãmi, de tine, de noi.   Nu-mi plac dupã-amiezile nãucitoare în care alerg dupã mirosul unui chibrit aprins, dupã emoţia unei clipe trecute, dupã o lacrimã.   Nu-mi plac nopţile însingurate, în care timpul devine nesfârşit, în care bãtaia mea de inimã nu... Continue Reading →

Dar fãrã dar (invocaţie)


    N-am sã mai dãruiesc niciodatã brãţãri, Ci liane dure, rezistente, ce cresc înlãnţuindu-mi inima.    N-am sã mai dãruiesc niciodatã poveşti, ci epitafuri stropite de albastru, citite-ntr-un oracol din trecut.   N-am sã mai dãruiesc niciodatã venin prin cicatricile fiinţei mele, ce vindecã rãnile altora.   N-am sã mai dãruiesc niciodatã triunghiul unui... Continue Reading →

Gânduri… gânduri…


Ecou     Timpul se târãşte greoi    Pe trupul meu din praf de stele.    Întinde mâna... atinge-mã,    Mã voi deschide ca întâia geanã de luminã    ce joacã pe prima picãturã de sânge,    cãzutã-n loc de lacrimã.        Clepsidra zgârie cu unghiile secunda    În care te-am cunoscut,    în care te-am primit dincolo de aparenţe,    dureroase, dar dure şi... Continue Reading →

Frumoasa cãlãtorie a urşilor panda povestitã de un saxofonist care avea o iubitã la Frankfurt. Matei Vişniec


   Glosse de cãlãtorie          Subiectul piesei pare rupt din cotidian, dar în esenţã este încãrcat de valenţe simbolice. Un bãrbat se trezeşte în pat cu o femeie frumoasã, dupã „o noapte furtunoasa”, din care nu-şi mai aminteşte nimic. El îi propune sã petreacã nouã nopţi alãturi de el, iar Ea acceptã. Dorinţa personajelor... Continue Reading →

Fara cuvinte


Fara cuvinte   Inveleste-ma cu palma mainii stangi din care s-a uscat lacrima. Acopera-ma cu ochiul drept, din care a curs visul. Saruta-ma cu degetul mare, ingenuncheat de dorul meu. Si nu pleca... Caci pielea mea cedeaza, atunci cand palma, ochiul si degetul mare n-or sa mai fie aproape de mine.   Irninis Miricioiu  ... Continue Reading →

Din intuneric


Din intuneric   Intuneric, Intuneric fluid cu reflexe sangerii Mister ascuns in intuneric Zgomot de pasi Si umbra...   Nimic nu va mai fi cum a fost, Asteptarea, golul, angoasa, Tu si eu, Lumea de afara, Unde timpul parca se alearga singur din urma.   Mi-e dor de intuneric, de dara de lumina strecurata printre... Continue Reading →

Powered by WordPress.com.

Up ↑

%d bloggers like this: