Things unsaid

Un blog despre…
Bucuria lucrurilor simple

Articole recente
-
George Motoi și revelația experienței netrăite
Poate una dintre cele mai tulburătoare întâlniri pe care le-am trăit vreodată. Unul dintre oamenii care mi-au rămas adânc întipăriți în suflet. Prin candoare, eleganță, profunzime. Și poate una dintre marile mele… greșeli. L-am invitat pe maestrul George Motoi la un interviu, în direct, în cadrul emisiunii pe care o realizam atunci. Un interviu pe……
-
Depresia nu este un moft sau un status pe facebook
De mult voiam să scriu despre depresie, despre cât de invalidantă este o astfel de (hai să-i spunem) experiență, dar parcă până acum cuvintele nu se legau într-o structură coerentă. Poate pentru că nu eram suficient de “vindecată” ca să pot vorbi despre ea. Triggerul meu este “cazul” care a oripilat o țară întreagă și recunosc……
-
Scrisoare către tata
De 28 de ani m-ai lăsat singură. Nici n-am apucat să te cunosc prea bine. Amintirile mele legate de tine sunt puține și dureroase. Țin minte atunci când ai venit la școală să mă vezi. Nu o puteai face în altă parte, mama nu îți mai dădea voie. Devenisem cumva câmpul vostru de luptă în……
-
În loc de urare (la început de An)
Nu vă mai spun și eu cum să vă fie anul, căci deja au trecut câteva zile bune din el. Zile în care ați avut timp să vă dezmeticiți, și unii dintre voi, să vă întoarceți la cotidian. Da, același cotidian întrerupt abrupt de zilele de sărbătoare. Sărbătoare trăită și ea pe repede înainte tocmai……
-
Gând rãzleț
“Ar trebui sã te bucuri!” zice imaginea dezlânatã din oglindã. “De ce sã mã bucur?” întreb eu. “Când tot ce-am trãit au fost doar lacrimi și sânge?” “De lacrimi și sânge. Sã te bucuri! În fiecare zi!” îmi rãspunde ecoul. “Ar trebui sã te bucuri!” șopteste conștiința. “De ce sã mã bucur?” întreb cu sufletul……
-
Un strop de trecut la un click distanță
Recent mi-am cumpărat o pisică. Da, știu. “De ce nu ai adoptat una?” mă veți întreba. Pentru că pisica mea nu are blăniță moale și nici ochi sticloși. Nu toarce dimineața la trezire și nici nu miaună pe la ușă așteptându-ne nerăbdătoare. În schimb, stă cuminte pe o etajeră, fix acolo unde am lăsat-o. Cam……