
Ieri a fost Ziua Internaţională a Poeziei . Prinsă cu Super Blogul nu am mai apucat să postez unul dintre poemele mele preferate. Bineînţeles… Nichita… şi dacă tot este vineri şi în general citim tot mai puţină poezie, de ce nu am inaugura o rubrică săptămânală în care să ne acordăm răgazul de a visa puţin?
Quadriga
Şuieră o quadrigă pe câmpia
secundelor mele.
Are patru cai, are doi luptători.
Unul e cu ochii-n frunze, altul
cu ochii în lacrimi.
Unul îşi ţine inima înainte, în cai,
altul şi-o târăşte peste pietre, în urmă.
Unul strânge frâiele cu mâna dreaptă,
altul tristeţea în braţe.
Unul e neclintit, cu armele,
celălalt cu amintirile.
Şuieră o quadrigă pe cîmpia
secundelor mele.
Are patru cai negri, are doi luptători.
Unul îşi ţine viaţa în vulturi,
altul îşi ţine viaţa în roţile rostogolite,
şi caii aleargă până când sparg cu boturile secunda,
aleargă-n afară, aleargă-n afară
şi nu se mai vãd.
ps. Cred cã îmi este dor sã visez cai liberi.