Archive

Archive for March, 2010

“Televiziunile promoveaza programe mai mult sau mai putin indoielnice”

March 23, 2010 Leave a comment

Irninis Miricioiu, realizatoarea emisiunii “Din arhiva TVR” de pe TVR3:

“Televiziunile promovează programe mai mult sau mai puţin îndoielnice”

 

Mircea Popescu: Ai avut un an destul de încarcat, iar ultima reprezentanţie a ta ca moderatoare a emisiunii „Hai să ne întâlnim sâmbătă seara”, difuzată de TVR1 la sfârşitul anului trecut a fost un succes real. Cum ai caracteriza din punct de vedere profesional anul care s-a încheiat?

Irninis Miricioiu: Toată lumea a caracterizat 2009 drept un an de criză, însă din punct de vedere profesional, pentru mine, anul trecut a fost un an foarte plin, dar şi cu foarte multe satisfacţii. De fapt, dacă stau să mă gândesc bine, am început anul… muncind! Revelionul 2009 l-am petrecut în Piaţa Constituţiei, realizând „live”-uri pentru TVR3. Şi cum am început anul, tot aşa am ţinut-o până în ultima zi… bineînţeles, mi-am continuat emisiunea, Din arhiva TVR, difuzată în fiecare sâmbătă de la 15.30 pe TVR 3, am încercat să aduc oameni de cultură din domenii cât mai variate, care să ne împărtăşească din secretele lor, şi nu în ultimul rând, să dezbatem împreună probleme actuale. Vara a venit cu foarte multe propuneri de evenimente, pe care nu le-am putut refuza. Cea mai mare provocare şi implicit cea mai mare realizare profesională de până acum, s-a concretizat în participarea mea la Cerbul de Aur, ca prezentator al serii de folclor şi al celei simfonice. Apoi, alte evenimente, la fel de importante s-au alăturat acesteia: Cerbul de Aur Junior de la Piatra Neamţ, Festivalul Callatis de la Mangalia, unde am prezentat alături de Adrian Enache, Festivalul Medieval de la Sighişoara, şi nu în ultimul rând, Intalnirea Românilor din Atlanta, USA, eveniment la care am participat în decembrie 2009. Şi nu puteam încheia anul decât lansând o invitaţie telespectatorilor: Hai să ne întâlnim sâmbătă seară, un proiect difuzat pe TVR 1 care a încercat să demonstreze publicului că Televiziunea Română încă se respectă atunci când vine vorba de valoare, calitate şi eleganţă.

Mircea Popescu: Cum ai început anul? Ai vreo dezamăgire sau crezi că ai fi putut face mai mult decât ai făcut?

Irninis Miricioiu: Este greu când trebuie să faci un bilanţ, mai ales dacă încerci să nu te abaţi de la drumul pe care ţi l-ai propus să-l urmezi. Nu pot spune că am avut vreo dezamăgire majoră anul trecut, ci doar, ca toţi oamenii, mici nemulţumiri, care vin, trec, nu lasă nimic în urmă. Mi-aş fi dorit să am mai mulţi invitaţi la „Arhivă”, oameni care nu au putut onora invitaţia la vremea respectivă, dar cu care mi-ar fi făcut o reală plăcere să stau de vorbă. Nu vă dau nume pentru că sper să îi pot aduce în viitor. Apoi, nu ştiu încă soarta emisiunii Hai să ne întâlnim sambătă seară, dacă va rămâne în grila de programe sau nu. Având în vedere audienţele şi faptul că foarte mulţi telespectatori, din ţară şi din străinătate, ne-au trimis mailuri, am simţit că misiunea noastră, a tuturor celor care au colaborat la realizarea emisiunii, a fost îndeplinită.

Am început anul cu… o sărbătorire! Emisiunea Din arhiva TVR a împlinit un an, aşa că am încercat, prin intermediul unei ediţii speciale, să adunăm laolaltă măcar o parte dintre invitaţii care ne-au onorat cu prezenţa de-a lungul anului.

Mă întrebai despre dezamăgiri… De fapt, dacă mă gândesc bine, singura dezămagire considerabilă este că ziua nu are 50 de ore ca să pot face tot ce îmi propun!

Mircea Popescu: Ce proiecte legate de televiziune vrei să mai iniţiezi anul acesta în afara emisiunilor pe care deja le realizezi?

Irninis Miricioiu: Deocamdată încerc să le dezvolt pe cele pe care le am. Sunt mândră că anul acesta Din arhiva TVR a împlinit un an. Deja mergem pe cel de-al doilea… Mă străduiesc să o promovez mai bine, poate  reuşim să lansăm şi un dvd cu cele mai frumoase ediţii. Bineînţeles, rămân deschisă colaborărilor ca prezentator de evenimente. Deja există două propuneri deja plănuite: pe 30 martie voi fi co-prezentatorul unui eveniment caritabil, „Viaţă pentru viaţă”, care va avea loc la Sala Palatului. Evenimentul are drept scop o mai buna informare a tinerilor în privinţa cancerului de col uterin, una dintre ameninţările societăţii moderne. Dintre cei care au acceptat să se alăture acestei acţiuni de solidaritate se numără: Andra, Adrian Enache, Nico, Ilie Micolov, Ion Popa, Dinu Maxer & Deea, Cristina Turcu Preda, Florin Vasilica si grupul “Teleormanul”, Panseluta Feraru, Valeria si Traian Ilea, Stefania Rares şi mulţi alţii. Ar trebui să o amintim şi pe Margareta Pâslaru, invitată specială, cea care dă motto-ul evenimentului: “Să crezi, să crezi în tine şi-n eterna dragoste, fericit e-acel ce ştie să dea”.

Cea de-a doua propunere reprezintă participarea mea ca prezentator al Festivalului Internaţional de Muzică Uşoară “George Grigoriu”, ediţia a VI-a, de la Braila, eveniment care se va desfăşura anul acesta în perioada 14-16 mai. Ambele evenimente vor fi transmise pe TVR 2.

Mircea Popescu: Deşi ai fost tot timpul ocupată cu emisiunile tale, am văzut că te-ai mai aplecat şi asupra pasiunii tale, literatura. Poţi să faci o scurtă caracterizare a literaturii române actuale atât din punctul de vedere al producţiilor literare, cât şi al nevoii de cultură din societatea românească?

Irninis Miricioiu: Din punctul meu de vedere, traversăm nu numai o criza economică, ci şi una culturală… dacă stăm puţin să privim în jurul nostru, ce resurse de informare culturală avem la îndemână? Televiziunile promovează programe mai mult sau mai puţin îndoielnice, unde primează mondenităţile, ştirile „senzaţionale”, violenţa, incultura. Şi asta din simplul motiv că interesele financiare primează. Există într-adevăr, pentru cei care vor „altceva” TVR Cultural, apoi Discovery, National Geographic sau alte posturi asemănătoare, însă trebuie să recunoaştem că sunt mai greu accesibile şi nu pot acoperi, de exemplu, realitatea culturală românească.

Trebuie să îi luăm în calcul şi pe cei care nu caută neapărat o emisiune culturală, pe cei care zappează canalele în căutarea a ceva interesant. Bineînţeles, cartea ramane vectorul numărul 1 al culturii, însă iarăşi, din păcate, cărtile devin din ce în ce mai greu accesibile publicului larg, care trebuie să-şi drămuiască banii pentru a avea acces la universul literar. Asta nu înseamnă că oamenii nu au nevoie de cultură. Sunt foarte mulţi telespectatori care ne sună în direct să ne spună că vor, de exemplu, să se reia tradiţia serilor de teatru tv. Asta înseamnă că simt nevoia de teatru, muzica, literatură şi programele tv le-o pot satisface doar în mică măsură.

Mircea Popescu: Am văzut că ai mai scris câte ceva, chiar dacă nu ai prea avut timp. Intenţionezi să faci ceva şi în această direcţie, iar aici mă refer la un proiect literar concret, editarea unei cărţi?

Irninis Miricioiu: Într-adevăr, orice început de an presupune organizarea activităţii. Pe de altă parte, am început deja să lucrăm la emisiunile care vor fi difuzate în grila de vară, tocmai din respect pentru publicul pe care deja ni l-am câştigat. Am să vă explic. În general, în perioada verii se dau foarte multe reluări, însă noi, înregistrând toate emisiunile difuzate în acea perioadă, reuşim să difuzăm tot „premiere”, adică să ne surprindem publicul în continuare cu temele abordate şi cu invitaţii aduşi.

Vorbeam de realizări în prima parte a interviului, însă am omis… oboseala. Am încercat să mă refugiez în scris tocmai pentru a scăpa de oboseală. Nu ştiu cât am reuşit, pentru că sunt departe de a finaliza proiectele literare deja începute. M-am mulţumit să mai public câte o poezie, două pe blogul meu, să îmi exersez „pana” pe subiecte legate de televiziune, şi continui încercarea de a-mi aduna toate textele pe blog pentru a le avea la îndemână, însă deocamdată ceea ce am scris până acum nu este suficient pentru a putea edita un volum. Din punct de vedere cantitativ, dar şi calitativ. Mai ales că, născută sub zodia Fecioarei fiind, am un spirit critic foarte dezoltat şi functionează foarte bine autocritica. Tocmai de aceea, materialul existent în prezent trebuie încă finisat, trebuie şlefuit pentru a se ridica la nivelul propriilor mele aşteptări.

Mircea Popescu: Eu îmi menţin promisiunea şi poate facem ceva împreună în acest sens…

Irninis Miricioiu: Iti mulţumesc încă o data pentru ofertă însă trebuie să mai ai rabdare…

Mircea Popescu: De câteva luni eşti colaboratoare a revistei „Cafeneaua politică şi literară”, prezenţă care mă onorează şi pentru care îţi mulţumesc atât în numele meu personal, cât şi al cititorilor. Ca om de litere cum apreciezi această revistă?

Irninis Miricioiu: Este o deosebită onoare pentru mine de a colabora la o revistă, mai ales că nu s-a mai întâmplat acest lucru încă din perioada liceului. Trebuie să recunosc totodată că politica nu este punctul meu forte, aşa că ma limitez la literatură, domeniu care îmi place incomparabil mai mult. Îmi place necontenita căutare a colaboratorilor revistei de a aduce la lumină subiecte demult uitate sau poate neştiute până atunci. Pe de altă parte, mi se pare admirabilă promovarea celor care încearcă să păşească pe cărările poeziei. Nu este puţin lucru să ai posibilitatea de a te exprima şi de a avea şi un loc în care s-o faci încât să stârneşti ecouri. Şi să nu uităm, că nu sunt foarte multe judeţe care încearcă să scoată la lumină ce e mai bun prin intermediul unei astfel de iniţiative!

Mircea Popescu: Ce mesaj le transmiţi cititorilor revistei înainte de Sfintele Paşti?

Irninis Miricioiu: În primul rând pentru mine Paştele înseamnă întoarcerea la esenţe, înseamnă purificare sufletească pentru a le putea percepe, înseamnă pocăinţă, conştiinţă de sine, sfârşit şi început, autoanaliză. Tocmai de aceea, le transmit să se întoarcă la adevărurile primordiale, să uite puţin de lumea în care trăiesc pentru a se regasi pe sine şi nu în ultimul rând, le doresc să aiba parte de multa Lumină!


Îţi mulţumesc mult, Irninis! Îţi doresc de asemenea cât mai multe împliniri personale şi profesionale în acest an şi sper că vom colabora la fel de bine!

 

a consemnat Mircea Popescu

 

http://www.cafeneauapolitica.ro/interviu.htm

 

Advertisements

Eternul exercitiu – Daniela Marin

March 17, 2010 2 comments

      Ce ciudat! Intamplare? Eu nu cred in “intamplare”, cred in lucruri predestinate… intr-o zi m-am apucat sa fac curat printre hartiile pe care nu ma indur niciodata sa le arunc si se aduna cu stivele si acasa si la birou. Deci… ma apucasem sa fac curat. Si ce credeti ca am gasit?  O foaie pe care scrisesem poezii. Nuuu… nu pe-ale mele, ci pe-ale altcuiva. Citindu-le mi-am adus aminte despre ce era vorba…

      Pe vremea cand lucram la Jurnalul Cultural, am fost la o lansare de carte, volumul “Eternul exercitiu” al Danielei Marin. Si se pare ca, frunzarind cartea,  n-am gasit pe ce altceva mai bun de scris cateva pe aceste foi volante pe care le-am recuperat dupa vreo 5 ani! Imi amintesc ca atunci cei de la PR nu ne-au dat cartea asa ca a trebuit sa-mi fac “documentarea” la fata locului… pe langa cateva date despre autoare, cateva impresii notate “la cald” dupa ce-am rasfoit cartea, am gasit… cateva poezii. Care mi-au placut atat de mult incat le-am copiat pe foile respective… este ciudat ca le regasesc dupa atata timp…. de fapt este ciudat ca regasesc un parfum al lucrurilor care mi-au placut, tesandu-se astfel iluzia unui timp care se poate intoarce…

MOTTO:  “Sa ucizi o pasare in colivie este ca si cum i-ai deschide portita sa zboare dupa ce te-a vazut imbatranind”.
 
Mi-au trebuit multe clipe
de nefiinta langa tine
ca sa ajung acolo
ca sa te pot avea
fara sa fii.
 
*
Te-am adunat de prin hauri
Te-am adunat de prin rauri
Te-am adunat de prin porti nedeschise
Chiar mie mi te-am adunat.
 
*
 
Mi-a batut inima ta in palma
In ureche, murmurul interiorului tau
s-a strecurat tiptil,
pana cand una a devenit
cu sufletul meu.
Taceam amndoi fericiti si tristi,
caldura ne siroia pe trupuri.
 
 
*
 
Daca-mi dai zambetul tau inapoi,
daca-mi dai stralucirea aceea
a ochilor tai
in ochii mei, oglindindu-se,
am sa scriu multe poeme
pe care tu sa le-nramezi,
si sa le agati,
pe peretii sufletului tau.
 
 
*
 
Iubirea mea clipeste, stiai?
imi face semne discrete
si-apoi,
deodata,
da navala,
facandu-mi inima sa se dea de toti peretii sufletului!
 
 
*
 
Din maini a tasnit dragostea ta,
inghesuita intr-un colt in tine
din vorbe, un zid s-a nascut in fata mea
in timp ce trupul tau, arzand,
respira spre mine,
iubindu-ma.
 
 
*
 
Pentru fiecare
 
S-a adunat atata iubire in mine
incat a izbucnit un izvor
o apa dulce, proaspata si rece,
curgand mereu.
Cei insetati multumesc recunoscatori si beau.
Cei satui aduna pietricelele de chihlimbar.
Cei obositi isi racoresc mainile, fata si picioarele.
Cei fara de trebuinta isi continua drumul.
 
 
%d bloggers like this: