Mi-e dor de tine
Mi-e dor de tine
De ochii tãi umezi şi calzi
Cu reflexe de mare-nvolburatã.
Mi-e dor de tine
De buzele tale umede şi roşii
Cu fior de vuiet de furtunã.
Mi-e dor de mâinile, pãrul, corpul tãu
Plãpânde, fine, delicate
Cu gingãşie de alb mãrgãritar.
Mi-e dor de sufletul tãu
Învolburat ca apa timpului
Ce rãscoleşte inimile noastre…
de Irninis Miricioiu
Irninis Miricioiu 
Spuneai ca “placerea este un lucru care nu tine neaparat de simturi… placerea tine de intelect, tine de sistemul de valori al fiecaruia… si atunci cand sistemul nostru de valori se potriveste cu ceea ce percepem prin intermediul simturilor, se starneste adevarata emotie…”
Spontan, emotia m-a facut sa-ti continui poezia
”
Mi-e dor de noi
Şi acele clipe
Când eram doi, de neînvins
Mi-e dor de chipul blând
Ascuns sub a ta mască
Ce plange încet cu fiecare gând
Mi-e dor de primul tău sărut
Si, încet, îţi spun în şoaptă
Ca totul are un început…
”
ps: Nu am veleitati de poet asa ca nu ma supar daca nu o postezi 🙂